Soarele strălucea puternic peste Grădinile Cișmigiu într-o zi de vară, transformând parcul într-un adevărat tablou viu.

The sun shone brightly over Grădinile Cișmigiu on a summer day, turning the park into a true living painting.

Copiii alergau, râzând, printre arbori, iar cuplurile se plimbau liniștite pe alei.

Children ran, laughing, among the trees, and couples strolled leisurely along the paths.

Festivalul de vară adunase mulțime de oameni care se bucurau de muzică și de mâncarea tradițională.

The summer festival had gathered a crowd of people enjoying the music and traditional food.

Matei, un tânăr timid și adâncit în gânduri, se plimba pe alei.

Matei, a shy young man lost in thought, was walking along the paths.

Îi plăceau natura și arta.

He loved nature and art.

Cu un caiet de schițe în mână, căuta inspirație.

With a sketchbook in hand, he was searching for inspiration.

Se opri sub un copac bătrân și își lăsă ochii să se piardă în peisajele înconjurătoare.

He stopped under an old tree and let his eyes wander through the surrounding landscapes.

Căldura soarelui îi oferise curaj, dar un alt motiv îl ținea acolo, nu doar frumusețea grădinii.

The warmth of the sun had given him courage, but there was another reason keeping him there, not just the beauty of the garden.

Elena.

Elena.

O prietenă de care îi plăcea.

A friend he liked.

Elena era alături de Vlad, un prieten carismatic și mereu plin de energie.

Elena was with Vlad, a charismatic friend always full of energy.

Vlad reușea să fie centrul atenției fără efort.

Vlad managed to be the center of attention effortlessly.

Matei se simțea, adesea, eclipsat de Vlad și dorința de a-i spune Elenei ce simte era acoperită de teama de respingere.

Matei often felt overshadowed by Vlad, and the desire to tell Elena how he felt was covered by the fear of rejection.

Festivalul era locul perfect pentru o schimbare.

The festival was the perfect place for a change.

În cele din urmă, Matei se hotărâse să facă un gest simplu, dar special pentru Elena.

In the end, Matei decided to make a simple but special gesture for Elena.

Se așeză pe o bancă și începu să deseneze grădinile.

He sat on a bench and started drawing the gardens.

Creionul său aluneca cu ușurință peste foaie, surprinzând verdele viu al ierbii și albul clădirilor din jur.

His pencil glided effortlessly across the paper, capturing the vivid green of the grass and the white of the surrounding buildings.

Când se lăsă seara, lampioane colorate luminau parcul, iar oamenii se adunau pentru a vedea focurile de artificii.

As evening fell, colorful lanterns lit up the park, and people gathered to watch the fireworks.

Matei știa că acesta este momentul lui.

Matei knew this was his moment.

Cu schița în mână, se apropie de Elena și Vlad, inima bătându-i cu putere.

With the sketch in hand, he approached Elena and Vlad, his heart pounding.

„Elena,” spuse el, cu voce tremurândă, „am făcut asta pentru tine.

"Elena," he said, his voice trembling, "I made this for you."

”Elena își întoarse privirea de la cerul luminat de artificii către Matei și luă desenul din mâinile lui.

Elena turned her gaze from the firework-lit sky to Matei and took the drawing from his hands.

Ochii îi străluciră în lumina lampioanelor.

Her eyes shone in the lantern light.

„Ce frumos, Matei!

"How beautiful, Matei!

Mulțumesc,” zise ea zâmbind.

Thank you," she said, smiling.

„Ar trebui să ne plimbăm mai des aici.

"We should stroll here more often."

”Matei simțea cum o mare povară se ridica de pe umerii săi.

Matei felt a great weight lift from his shoulders.

Nu trebuia să fie ca Vlad pentru a fi observat.

He didn't need to be like Vlad to be noticed.

Era suficient să fie el însuși.

It was enough to be himself.

Odată cu ultima explozie de culori pe cerul nopții, Matei se simți liber.

With the last burst of colors in the night sky, Matei felt free.

În acel moment, știa că putea să-și exprime sentimentele fără teamă.

At that moment, he knew he could express his feelings without fear.

Avea toată vara înainte să exploreze grădinile alături de Elena și să descopere lucruri noi, nu doar despre ea, ci și despre el însuși.

He had the whole summer ahead to explore the gardens alongside Elena and discover new things, not only about her but also about himself.