Într-o dimineață răcoroasă de toamnă, lumina dimineții se strecura printre frunzele arămii și aurii care cădeau din copacii din curtea orfelinatului "Micul Curcubeu".

On a cool autumn morning, the morning light slipped through the copper and golden leaves falling from the trees in the courtyard of the orphanage "Micul Curcubeu".

Ioan, un tânăr cu suflet mare și pasiune pentru poveștile istorice, împărtășea ceai cald cu Elena, o fetiță isteață și curioasă, care adora legendele despre Dracula.

Ioan, a young man with a big heart and a passion for historical stories, was sharing warm tea with Elena, a smart and curious girl who loved legends about Dracula.

„Elena, ce-ai spune să vedem Branul cu ochii noștri?

"Elena, what would you say to seeing Bran with our own eyes?"

” întrebă Ioan, încercând să ascundă emoția din voce.

Ioan asked, trying to hide the emotion in his voice.

„Chiar putem?

"Can we really?"

” ochii Elenei sclipeau de bucurie și speranță.

Elena's eyes sparkled with joy and hope.

Ioan știa că o astfel de excursie nu era una simplă.

Ioan knew that such a trip was not a simple one.

Directorul orfelinatului, domnul Negru, avea întotdeauna griji legate de siguranță.

The orphanage's director, Mr. Negru, always had concerns about safety.

De asemenea, mai era și problema transportului.

Also, there was the issue of transportation.

Însă Ioan nu putea lăsa aceste piedici să le răpească șansa unei zile de neuitat.

However, Ioan couldn't let these obstacles take away their chance for an unforgettable day.

„Am să vorbesc cu domnul Negru și o să găsesc o soluție”, adăugă Ioan, hotărât.

"I'll talk to Mr. Negru and I'll find a solution," added Ioan, determined.

După ceva timp, Ioan reuși să-l convingă pe director.

After some time, Ioan managed to convince the director.

El sublinie educația ce putea fi asimilată printr-o astfel de vizită: istoria și legendele castelului Bran, un loc ce poate aduce și inspirație.

He emphasized the educational value that could be gained from such a visit: the history and legends of Bran Castle, a place that could also provide inspiration.

Mai mult, Ioan găsi un șofer prietenos, domnul Mihai, care avea un autobuz liber, și se oferi să-i ducă până la castel.

Moreover, Ioan found a friendly driver, Mr. Mihai, who had a free bus and offered to take them to the castle.

Ziua excursiei veni repede.

The day of the trip came quickly.

Elena admira peisajul din autobuz, în timp ce treceau prin sate și păduri scăldate în culori de toamnă.

Elena admired the scenery from the bus as they passed through villages and forests bathed in autumn colors.

Când ajunseră în fața Castelului Bran, inima Elenei începu să bată mai repede.

When they reached the front of Bran Castle, Elena's heart began to beat faster.

Interiorul castelului era captivant.

The interior of the castle was captivating.

Elena păși cu grijă pe coridoarele vechi și sumbre, ajungând în camerele pline de povești și ecouri din trecut.

Elena carefully stepped down the old, gloomy corridors, reaching rooms full of stories and echoes from the past.

Legendele prindeau viață în imaginația ei, și pentru un moment, simți că făcea parte din ele.

The legends came to life in her imagination, and for a moment, she felt she was part of them.

Când excursia se termină, Ioan și Elena se întoarseră la orfelinat cu sufletul plin de bucurie.

When the trip ended, Ioan and Elena returned to the orphanage with hearts full of joy.

În autobuz, discutară despre momentele lor preferate, despre tablouri și armuri, despre misterele castelului și poveștile care le-au vrăjit.

On the bus, they discussed their favorite moments, about paintings and armors, about the mysteries of the castle, and the stories that enchanted them.

În acea seară, Ioan reflecta asupra zilei.

That evening, Ioan reflected on the day.

Realiză cât de important este să încurajeze curiozitatea și dorința de aventură în copii.

He realized how important it was to encourage curiosity and a sense of adventure in children.

Elena, la rândul ei, se simțea mai încrezătoare și visătoare, dorind să exploreze și mai mult din lumea largă.

Elena, in turn, felt more confident and dreamier, wanting to explore more of the wide world.

Sub cerul înstelat, în curtea orfelinatului, Ioan și Elena priviră cerul, știind că azi nu a fost doar o excursie.

Under the starry sky, in the courtyard of the orphanage, Ioan and Elena gazed at the sky, knowing that today was not just a trip.

A fost un pas mic, dar important, spre lumi de basm și vise neprețuite.

It was a small but important step towards fairy tale worlds and priceless dreams.