Soarele strălucea deasupra Parcului Herăstrău.

The sun was shining over Parcul Herăstrău.

Era o după-amiază plăcută de sfârșit de vară.

It was a pleasant late summer afternoon.

Frunzele copacilor dansau pe adierea ușoară a vântului.

The leaves of the trees danced in the gentle breeze.

Andrei și Mirela erau acolo, pregătindu-se pentru expoziția de fotografie.

Andrei and Mirela were there, preparing for the photography exhibition.

Andrei era emoționat, dar și puțin neliniștit.

Andrei was excited, but also a little anxious.

Avea multe întrebări în minte.

He had many questions in his mind.

"Vor aprecia oamenii pozele mele?", "Dacă începe să plouă, ce vom face?".

"Will people appreciate my photos?" "If it starts to rain, what will we do?"

Mirela, cu zâmbetul ei liniștitor, îl încuraja.

Mirela, with her reassuring smile, encouraged him.

"Totul va fi bine, Andrei. Am pregătit acoperitoare pentru poze. Lumea o să adore munca ta."

"Everything will be fine, Andrei. We've prepared covers for the photos. People will love your work."

Parcul Herăstrău era perfect pentru o astfel de expoziție.

Parcul Herăstrău was perfect for such an exhibition.

Aleile curbate, lacul strălucitor și florile colorate ofereau un decor plin de viață.

The winding paths, the sparkling lake, and the colorful flowers offered a lively setting.

Andrei își aranjase fotografiile pe standuri elegante, toate captând frumusețea naturii.

Andrei had arranged his photographs on elegant stands, all capturing the beauty of nature.

Pe măsură ce trecea timpul, cerul se acoperea de nori grei.

As time went by, the sky was covered with heavy clouds.

Mirela privea cu îngrijorare în sus.

Mirela looked up worriedly.

"Să ne mutăm înăuntru?" întrebă ea.

"Should we move inside?" she asked.

Dar Andrei își dorea să rămână afară.

But Andrei wanted to stay outside.

"Am încredere în tine, Mirela. Ai zis că ești pregătită."

"I trust you, Mirela. You said you're prepared."

Între timp, oamenii începeau să sosească.

Meanwhile, people began to arrive.

Admirau imaginile lui Andrei, discutau și făceau poze.

They admired Andrei's images, chatted, and took photos.

Brusc, câteva picături de ploaie au început să cadă.

Suddenly, a few raindrops began to fall.

Mirela, calmă, a tras rapid acoperitoarele peste operele de artă.

Mirela, calm, quickly pulled the covers over the artworks.

Ploaia a fost scurtă.

The rain was brief.

Când norii s-au risipit, soarele a revenit, mai colorat și mai strălucitor.

When the clouds dispersed, the sun came back, more colorful and brighter.

Lumina aurie a asfințitului scotea în evidență culorile vii din fotografiile lui Andrei.

The golden twilight highlighted the vivid colors in Andrei's photos.

Evenimentul s-a dovedit un succes.

The event turned out to be a success.

Oamenii plecau încântați și lăudau munca lui.

People left delighted, praising his work.

Andrei simțea cum îi creșteau aripile.

Andrei felt like he was growing wings.

Prietenii săi i-au confirmat talentul, iar el a învățat să creadă în propriile forțe.

His friends confirmed his talent, and he learned to believe in himself.

Mirela a fost acolo, fericită, știind că a contribuit la succesul prietenului său.

Mirela was there, happy, knowing she contributed to her friend's success.

„Mulțumesc, Mirela. Fără tine, nu ar fi fost posibil”, a spus Andrei.

"Thank you, Mirela. Without you, it wouldn't have been possible," Andrei said.

„E doar începutul, Andrei”, i-a răspuns ea cu încredere.

"It's just the beginning, Andrei," she replied confidently.

Și, în acel moment, Andrei a realizat că încrederea și prietenia sunt la fel de prețioase precum arta însăși.

And in that moment, Andrei realized that trust and friendship are as precious as art itself.